femeia echilibrata gestioneaza fiecare zi din existenza ei si a familiei sale si de multe ori din prea multa dragoste pierde firul....stim cu totii ca nu exista perfectiune.....ci doar normalitatea fiecaruia dintre noi....pentru ca suntem mereu conditionati de tot ceea ce ne inconjoara....sun convinsa ca in tot ,si la fiecare pas in orice secunda,este absolut indispensabil un inalt grad de prudenta....dar oare PRUDENTA este singurul elemen necesar dat fiind faptul ca traim intr-o lume atat de nebuna?.......ECHILIBRUL ar trebui sa ni-l dea in primul rand SOCIETATEA in care traim MULTUMESC! ! !
E grele sa gasesti calea de mijloc, aproape imposibil.Dar macar te straduiesti sa nu cazi in extreme: cu ocarpa in mana, cu matura in cealalta, princul tipand cat il tine gurita, sotul urmarind avid stirile de la ora sapte etc.Poate este vorba si de o sublima puturosenie.
Mi se pare foarte interesant subiectul si pentru mine foarte incurajator.De multe ori ma simt frustrata ca nu pot sa fac mai multe pentru casa si familie,ca nu-mi ajunge timpul niciodata.
Acest articol l-am citit ieri(de 10 ori!) si azi(inca odata) si pe cit il citeam pe atit simteam cum se coboara asupra mea o liniste si o pace interioara extrem de benefice! A fost ca un medicament extraordinar pentru sufletul meu! Intotdeauna am avut ginduri "negre" si "frustrari" teribile pe chestia ca nu pot fi si eu o...superfemeie...cu CARIERA,copil,sot,familie,casa,prieteni etc...Nu stiu cite femei au reusit oare pina acum sa faca si o cariera stralucita,sa aiba si copii (2,3),sanatosi,educati,si o viata conjugala perfecta,si etc...fara mamaicile sau socrelele sau matusicile ori alte persoane "adiacente" in preajma...oricum cele care totusi exista,merita toata stima si mindria!
Articolul este super si mi l-am asezat la indemina sa-l pot citi mereu si mereu,ori de cite ori ma voi simti in neputinta de a le rezolva chiar pe toate si chiar perfect!
Multumesc.
Da este intradevar asa este, din cind in cind trebuie sa o ajute si sotul dar nu cu gura ci luat cu frumosul.
Dau un exp: - Hai draga sa te ajut la curatenie; sau la scuturat covoare,etc.
Daca sint amindoi acasa,sigur ca tot femeia le stringe si i le pune in brate si spune:
Poftim acum dute cu ele te rog si scuturale. Si bine inteles ca tot femeia e femeie si-i spune:
,, vi cu ele curatate sa fie luna.''
Dar daca sotul ar fi plecat,,departe'' nu tot ea trebuie sa le faca pe toate?
De asta ce mai spuneti.
Intradevar eu nu o iau in nume de rau dar citeodate femeia trebuie sa fie femie, ca asa sa nascut ea. Cu toate ca barbatii adica sotii isi dau din pinteni dar nu vor incerca nici cum.
Eu as avea o intrebare:
Cine trebuie sa fie casa: cocosu sau gaina? Raspuns imediat.
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Īți mulțumim anticipat! ❣️
Ultimile 9 comentarii
femeia echilibrata gestioneaza fiecare zi din existenza ei si a familiei sale si de multe ori din prea multa dragoste pierde firul....stim cu totii ca nu exista perfectiune.....ci doar normalitatea fiecaruia dintre noi....pentru ca suntem mereu conditionati de tot ceea ce ne inconjoara....sun convinsa ca in tot ,si la fiecare pas in orice secunda,este absolut indispensabil un inalt grad de prudenta....dar oare PRUDENTA este singurul elemen necesar dat fiind faptul ca traim intr-o lume atat de nebuna?.......ECHILIBRUL ar trebui sa ni-l dea in primul rand SOCIETATEA in care traim MULTUMESC! ! !
super!!!
E grele sa gasesti calea de mijloc, aproape imposibil.Dar macar te straduiesti sa nu cazi in extreme: cu ocarpa in mana, cu matura in cealalta, princul tipand cat il tine gurita, sotul urmarind avid stirile de la ora sapte etc.Poate este vorba si de o sublima puturosenie.
Sunt intru totul de acord cu articolul dvs. Ma simt deja o femeie echilibrata. Va multumesc.
As avea multe laude pentru dvs. dar nu va voi plictisi. In 2 cuvinte: sunteti extraordinari.
Mi se pare foarte interesant subiectul si pentru mine foarte incurajator.De multe ori ma simt frustrata ca nu pot sa fac mai multe pentru casa si familie,ca nu-mi ajunge timpul niciodata.
Acest articol l-am citit ieri(de 10 ori!) si azi(inca odata) si pe cit il citeam pe atit simteam cum se coboara asupra mea o liniste si o pace interioara extrem de benefice! A fost ca un medicament extraordinar pentru sufletul meu! Intotdeauna am avut ginduri "negre" si "frustrari" teribile pe chestia ca nu pot fi si eu o...superfemeie...cu CARIERA,copil,sot,familie,casa,prieteni etc...Nu stiu cite femei au reusit oare pina acum sa faca si o cariera stralucita,sa aiba si copii (2,3),sanatosi,educati,si o viata conjugala perfecta,si etc...fara mamaicile sau socrelele sau matusicile ori alte persoane "adiacente" in preajma...oricum cele care totusi exista,merita toata stima si mindria! Articolul este super si mi l-am asezat la indemina sa-l pot citi mereu si mereu,ori de cite ori ma voi simti in neputinta de a le rezolva chiar pe toate si chiar perfect! Multumesc.
E un articol bun. Imi regasesc propriile pareri in el si consider ca oglindeste realitatea. Tineti tot asa!
Da este intradevar asa este, din cind in cind trebuie sa o ajute si sotul dar nu cu gura ci luat cu frumosul. Dau un exp: - Hai draga sa te ajut la curatenie; sau la scuturat covoare,etc. Daca sint amindoi acasa,sigur ca tot femeia le stringe si i le pune in brate si spune: Poftim acum dute cu ele te rog si scuturale. Si bine inteles ca tot femeia e femeie si-i spune: ,, vi cu ele curatate sa fie luna.'' Dar daca sotul ar fi plecat,,departe'' nu tot ea trebuie sa le faca pe toate? De asta ce mai spuneti. Intradevar eu nu o iau in nume de rau dar citeodate femeia trebuie sa fie femie, ca asa sa nascut ea. Cu toate ca barbatii adica sotii isi dau din pinteni dar nu vor incerca nici cum. Eu as avea o intrebare: Cine trebuie sa fie casa: cocosu sau gaina? Raspuns imediat.
Scrie un comentariu